CRISTOGRAMA SI CONSTANTINOPOLE SIMBOLURILE DOCTRINEI TEOSOFICE CRESTINE PROMOVATE DE IMPERATORUL CONSTANTIN CEL MARE. ORASUL CONSTANTINOPOLE, FOSTUL ORAS GRECESC BYZANTION, ESTE CAPITALA CRESTINATATII SI ARE IN PATRIMONIU CRUCEA LUI ISUS HRISTOS ADUSA DE LA JERUSALEM DE IMPERATORUL CONSTANTIN SI MAMA SA ELENA, CONFORM AFIRMATIILOR DOCTORULUI IN ISTORIE OVIDIU DRAMBA -''ISTORIA CULTURII SI CIVILIZATIEI''-''EDITURA ENCICLOPEDICA'', 1987,BUCURESTI,ROMANIA

TREI IERARHI-IAȘI-ROMÂNIA,FRESCA ORIGINALĂ-SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA

"ISUS HRISTOS A FOST CRUCIFICAT ȘI S-A ÎNĂLȚAT LA CERURI DUPĂ 40 DE ZILE,DE PE MUNTELE MĂSLINILOR,AVÂND CA MARTORI DOI ÎNGERI ȘI APOSTOLII.APOSTOLII AU FOST AVERTIZAȚI DE ÎNGERI PENTRU A DOUA VENIRE A LUI ISUS HRISTOS ȘI ROLUL SĂU DIVIN.ÎMPĂRATUL CONSTANTIN CEL  MARE  ARE UN VIS PREMONITORIU. CONFORM ACESTUI VIS IMPERATORUL FOLOSEȘTE PENTRU SCUTURILE DE LUPTĂ, DRAPELE ȘI STEAGURI DE LUPTĂ SIMBOLUL CRISTOGRAMEI.ORAȘUL-METROPOLĂ CONSTANTINOPOLE ARE CA SIMBOL CRISTOGRAMA ȘI REPREZINTĂ INTRINSEC PRIMUL STAT EDIFICAT PE PRINCIPIILE CREȘTINISMULUI.ÎMPĂRATUL CONSTANTIN CEL MARE A PROMULGAT DUMINECA DREPT ZI DE REPAOS OBLIGATORIU, DENUMIREA ACESTEIA FIIND "VENERABILA ZI A SOARELUI",IAR BISERICA A DEVENIT "DOM" DENUMIREA DERIVÂND DIN CUVÂTUL DE ORIGINE LATINĂ "DOMUS""CASA""CASA DOMNULUI""CASA LUI DUMNEZEU""CASA CREDINCIOȘILOR" ."EDICTUL DE LA MILANO" PREZIDAT DE IMPERATORUL CONSTANTIN CEL MARE ÎNSEAMNĂ ABOLIREA EXECUTĂRII SCLAVILOR PRIN CRUCIFICARE ȘI STABILIREA VATICANULUI CA CENTRU RELIGIOS.BISERICA DEVENIND INSTITUȚIE DE STAT,S-A IMPUS NECESITATEA SANCTIFICĂRII ANUMITOR DATE.CREȘTINII AU DENUMIT DUMINECA "ZIUA DOMNULUI""DIES DOMINICA".ÎMPĂRATUL CONSTANTIN CEL MARE A FOST SANCTIFICAT IAR NUMELE SĂU ESTE ASOCIAT ORAȘULUI CONSTANTINOPOLE "NOUA ROMĂ",ORAȘ INAUGURAT ÎN ANUL 330 PE LOCUL ANTICULUI BYZANTION,FONDAT DE GRECI ÎN SEC. AL IV-LEA Î.E.N.[...]ÎN ANUL 312 ÎMPĂRATUL CONSTANTIN CEL MARE DISPUNE APARIȚIA MONEDEI DE AUR ÎN VALOARE DE 4,48 GRAME,MONEDA NUMITĂ "SOLIDUS AUREUS" SAU "NOMISMA", AVÂND CA SUBDIVIZIUNE "LIVRA" ÎN VALOARE DE 326 GRAME DE AUR.ACEASTĂ MONEDĂ STĂ LA BAZA COMERȚULUI CONSTANTINOPOLELUI,FIIND CEA MAI RĂSPÂNDITĂ ȘI MAI APRECIATĂ MONEDĂ,FIIND STABILĂ TIMP DE 8 SECOLE,PÂNĂ LA FINELE SECOLULUI AL IX-LEA E.N."ORAȘUL CARE TIMP DE UN MILENIU I-A UIMIT PE VIZITATORII STRĂINI PRIN BOGĂȚIA LUI,PRIN GRANDOAREA CONSTRUCȚIILOR, PRIN SPLENDOAREA COMORILOR SALE DE ARTĂ,PRIN LUXUL BOGAȚILOR SĂI CETĂȚENI ȘI PRIN FASTUL EXORBITANT AL CURȚII  IMPERIALE-CONSTANTINOPOLUL ȘI-A IDENTIFICAT PROPRIUL PRESTIGIU CU CEL AL IMPERIULUI BIZANTIN[...] CONSTANTIN CEL MARE NU S-A GÂNDIT SĂ IMPRIME NOII CAPITALE UN CARACTER GRECESC.DIMPOTRIVĂ,PRIN AMENAJAREA URBANISTICĂ ȘI STILUL MONUMENTELOR SALE,PRIN ADMINISTRAȚIA ȘI PRIN LIMBA SA OFICIALĂ,NOUA CAPITALĂ TREBUIA SĂ FIE PUR ROMANA..."NOUA ROMĂ"...ÎMPĂRATUL IMPUNE DENUMIREA CA OMAGIU ADUS FONDATORULUI,FIIND ASOCIAT PROPRIUL NUME; DAR POPORUL ÎȘI NUMEA PROPRIA CAPITALĂ,ASEMENEA ROMANILOR DIN ITALIA, SIMPLU:ORAȘUL,"URBIS" "POLIS".ÎN ASPECTUL GENERAL AL ORAȘULUI STĂRUIA AMINTIREA ROMEI.IDENTIC ROMEI,CONSTANTINOPOLUL ERA SITUAT TOT PE 7 COLINE ȘI ERA ÎMPĂRȚIT ÎN 14 SECTOARE;ASEMENEA ROMEI,ȘI NOUA CAPITALĂ FUSESE PREVĂZUTĂ ȘI ÎNFRUMUSEȚATĂ DE CONSTANTIN CEL MARE ȘI URMAȘII SĂI CU PATRU PIEȚE PRINCIPALE,CU FORUMURI,PALATE IMPERIALE,APEDUCTE,TERME, COLOANE CU STATUILE ÎMPĂRAȚILOR,ARCURI DE TRIUMF,HIPODROM ȘI BIBLIOTECI. NENUMĂRATE STATUI,BUSTURI,CAPITELURI ȘI COLOANE,FRIZE ȘI BASORELIEFURI DE MARMURĂ FUSESERĂ ADUSE DIN ORDINUL LUI CONSTANTIN DIN TOATE PROVINCIILE IMPERIULUI. DIN IERUSALEM,ÎMPĂRĂTEASA-MAMA ELENA TRIMISESE ÎN MAREA CAPITALĂ A CELUI DINTÂI STAT CREȘTIN CRUCEA PE CARE SE CREDEA CĂ FUSESE RĂSTIGNIT HRISTOS",CONFORM "ISTORIA CULTURII ȘI CIVILIZAȚIEI" AUTOR PROFESOR-DOCTOR ÎN ISTORIE OVIDIU DRÂMBA,VOLUMUL II,PAGINILE 171-172, "EDITURA ENCICLOPEDICĂ",ROMÂNIA,1987.IMPERATORUL CONSTANTIN CEL MARE A AVUT UN VIS PREMONITORIU CARE A FOST MATERIALIZAT ÎN UTILIZAREA SIMBOLISTICĂ PE SCUTURI DE LUPTĂ ȘI STEAGURI,DRAPELE A CRISTOGRAMEI DEVENIND SIMBOLUL CREȘTINISMULUI UNIVERSALIST. 
AUTOARE ARTICOL: MIHAELA-DANA  BURAGA [ROMÂNIA][PAȘCANI]